O altă poveste de iubire
8.99 lei
O altă poveste de iubire te poartă printre sentimente și emoții, toate desfășurate pe mai multe continente, mai ales pe cel asiatic, aproape de masivul himalayan, în Bhutan, tărâmul fericirii (regatul are așa-numitul gross happiness index, un fel de PIB pentru fericire). Romanul și-a epuizat primul tiraj de 10.000 de exemplare în prima lună de la lansarea de la începutul lui 2020 și are până acum peste 75.000 de cititori.
Fragment
Duminică, soare, cafea, Ana. Nu-i Ana, că e la biserică. Nu-i nimic, o aștept, ard de nerăbdare să-i zic de ideile cu cartea, să vedem care i se pare mai potrivită. Jumătatea de roman mă tentează, am și un schelet în cap: un medic tânăr nu se mai duce acasă, pentru că descoperă o cămăruță într-o aripă a spitalului scoasă din circuit, ducându-și acolo haine, încropindu-și un loc de dormit pe un pat vechi. Vede pacienții, face gărzi multe, nu se prinde nimeni când fuge sus în cămăruța lui, unde citește și se gândește la milioane de chestiuni superficiale sau profunde, de regulă profunde. Prin fereastră vede turnul unei clădiri, iar pe el e o statuie care seamănă cu un conchistador spaniol. Fără să știe spaniolă, medicul îi povestește conchistadorului tot ce a făcut peste zi, iar statuia nu pricepe din două motive: pentru că nu primește mesajul în spaniolă și pentru că e statuie. Bun, dar unde se duce firul? Nu e suficient de palpitant. Are medicul de fapt o afecțiune psihică? Sau are o nevoie de a-și construi un prieten imaginar? Nu e foarte rău, dar trebuie umblat aici, să vedem ce zice și Ana.
S-a întors și e în balcon. Cafea nouă pentru mine, în ceașcă cu delfini turcoaz pe toartă și margine roșu-palid. Privesc contrastul aproape hipnotizat. Așadar, pe lista viitorului am cartea și e must do rapid, aici, acum. O jumătate de roman? Și când scrii cealaltă jumătate? A, n-o mai scrii? Păi lași paginile goale, exacte în număr cu cele scrise? E risipă de hârtie, e mai mare păcatul, doar ce-am fost și la biserică. Dacă faci cartea doar din paginile scrise, e interesantă ideea, dar nu-mi place asta cu statuia, n-are nicio noimă, să nu te superi. Scrie despre tânărul medic și eventual găsește un pacient cu o particularitate, o legătură între ei. Poate medicul pierde la un moment dat acel pacient și simte că a pierdut o jumătate, și-n același timp el a devenit o jumătate din jumătatea lui. Eu n-aș fi în stare să scriu, dar dacă tu vrei să te înhami la asta, cred că ideea e bună. Nu e bună deloc. E genială. De unde le scoateți? Asta cu jumătatea pierdută și apoi reducerea la jumătate din jumătate. E genială. Mă mai gândesc eu azi, să conturez ceva aici, poate să fie o pacientă și de fapt să existe o poveste de iubire. Duci lipsă, nu-i așa? Nu, sunt ok. Oare? Da. Sau nu. A doua opțiune cu cartea, dar mai bine nu v-o zic, că e prea pe față. N-o zici, pa pa cafea cu mine. O să și ghicesc în ea mai încolo. Fie. A doua s-ar chema fix așa, O altă poveste de iubire. Hmmm. Dar de ce alta? Nu sună rău deloc, dar vreau să înțeleg. Alta pentru că, nu știu, cred că va fi o altă încercare, după ce am zis că nu mă mai arunc niciodată într-o poveste, simțind că repet un tipar, că ajung să pierd relația, că mă trezesc în același punct. Alta pentru că lumea să așteaptă la ceva neted și frumos, dar a mea nu va fi de film, ci de viață, conținând și suferință în ea. Vrei să o faci să fie tristă? Am observat că ai tendința asta. Știu. Am componenta asta în mine, nu pot scăpa de ea, dar nu știu dacă va fi tristă, nici nu am habar de protagoniști, dacă mă pun pe mine sau construiesc altceva, dacă mă folosesc de ce am trăit sau inventez totul. Cred că ar fi mai ușor de abordat jumătatea de roman, sincer. Acolo am lucrurile sub control, voi scrie despre medicină, plantez o poveste, văd eu cum o manevrez, voi fi ca peștele în apă, că tot am pe listă să-mi iau și un pește portocaliu. Nu-ți lua pește, ia o pisică mai bine. Eu nu suport peștii, să stai să cureți acvariul, să le schimbi apa, să le dai să mănânce. La fel faci și la pisică, plus că o mâță dărâmă și toate obiectele din casă, bonus. Da, dar privește partea bună: tu nu ai multe obiecte. Adevărat, dar dacă îmi distruge foile de pe balcon? Hai, că vorbim vorbe, nu ai scris nimic și oricum nu iei nicio mâță, la cât stai prin gărzi și lipsești nu ai cum să ai grijă de ea. Nici de tine nu prea ai.
S-a terminat cafeaua și am întors ceștile cu delfini pe hârtia albă, așezată pe tavă. Avea dreptate. Nici de mine nu mă îngrijeam. Nu mă iubeam, nu eram împăcat cu mine, așadar nu puteam avea nicio altă relație, nici măcar cu o mâță.
Ghicitul a arătat ceva interesant: voi scrie totuși o altă poveste de iubire. Șmecheră Ana, ce să zic. I-am luat și tensiunea. 125/78 mmHg. Brici. Frecvența luată cu degetele pe antebraț, 74 bătăi pe minut, pulsul neregulat, de fibrilație. Totul bine, să zicem.
16 recenzii pentru O altă poveste de iubire
Adaugă un comentariu
Produse similare
Paul –
Te unge pe suflet. Foarte frumoasă.
Daniela –
Orice carte legata de dragoste, este pentru mine! 🙂
Amy Crișan –
Descoperim aici iubirea sub diferite aspecte…sensibilitate și trăire!
Diana Bica –
Sensibilitate, emotii si calatorii in lumea autorului. O carte superba pe care o recomand cu drag.
Bolborea Mihaela –
Emoție, relaxare, destindere
Emanuela Anița –
Superbă!…Multă sensibilitate, emoții intense, subtilitate, inteligent clădită povestea…Mi-a plăcut enorm, motiv pentru care o recomand din suflet…pentru alte suflete la fel de empatice! Mulțumesc, din nou, pentru starea specială pe care mi-ați indus-o!
Maria Badea –
O carte superba, sensibila si inteligenta pe care o recomand cu drag!
Timea Petres –
❣️
Timea Petres –
Recomand ❣️
Jarca Doina Violeta –
Super cartea
Florin –
O lectura cat o calatorie pe taramuri indepartate! Un city-break in propria locuinta
Melinda –
Recomand!
anton.andreea23 –
Redescopar o forma a iubirii cu fiecare carte pe care o citesc, dar aceasta expune o perspectiva cu adevarat deosebita! Se prezinta o situatie cotidiana putem spune, unde tinerii trec peste anumite greutati iar din pricina unor piedici, nu reusesc sa le depaseasca. O adevarata invatatura. Recomand!
Mirela –
O carte minunata, citită cu sufletul la gura! ❣️❣️❣️8️⃣
Ionela Budu –
După atâta lectură la persoana I, deja îmi permit să te tutuiesc, Vasi!…😁
Parcă te-am văzut și am trăit odată cu tine momentul în care ai plâns la ușă, când nu ai putut deschide de oboseală, la întoarcerea de la spital; cum te-a luat bunica în pat lângă ea, după ce te-a salvat din groapa cu apă; parcă am fost și eu pe acea platformă cu scânduri din cireș și prin toate locurile din lume, descrise atât de natural.
Mi-a plăcut să aflu că bunica te ducea la Amara sau la mare, căci și eu locuiesc acum în stațiunea Amara, dacă la ea te-ai referit.
Este o idee interesantă să scrii „O jumătate de roman”, pe care să o completeze cititorii…
Mi-am notat din nou idei care mi-au plăcut și mi-am lăsat semne la anumite pagini:
„Iubirea călătorește odată cu vântul și poate gâdila orice om, fără să facă discriminări pozitive sau negative.”
„Nu cade nimic din cer, iar dacă într-adevăr cade, te strivește.”
„Ne ia viața la palme, din senin, arătându-ne micimea noastră exagerată de egouri umflate cu pompa.”
„Dar oare nu vedem viața așa cum e cu adevărat abia atunci când ajungem la pământ?”
„Sunt stele pe toate părțile, unele se văd cu ochiul liber, altele cu ochiul închis.”
„Când îți ies maci în cale, predă-te.”
„Am plutit în frici care erau mai grele decât saboții de tren lăsați pe toate roțile ființei mele.”
Am reținut expresia „a intra cu bocancii în sufletul cuiva” și faptul că în spital nu mai existai, treceai prin toți pacienții.
În legătură cu povestea de iubire, probabil e ok să fii fericit că s-a întâmplat.
A fost ceva frumos pentru cititor invitația de a vizualiza acel material video.
Îți mulțumesc!…🙂
Îți doresc să îți găsești pacea și iubirea adevărată!…
Sunt oameni care au trăit la distanță și s-au așteptat.
Sunt oameni care au trecut prin multe încercări, dar au rămas împreună.
Sunt oameni care nu se despart la prima ceartă și reușesc să se reinventeze pentru a continua ca o familie.
Cred că voi ați renunțat prea ușor, în caz că a fost cu adevărat iubire.
Când iubești cu adevărat, absolut nimic nu mai contează!…
Am bifat multe capitole care mi-au plăcut și în care îți deschizi sufletul și mintea într-un fel anume.
Sper să nu mai fii „captiv într-o importanță care ucide”!…
Îți doresc succes în continuare!….
Nana –
Uneori ne formam in mintea noastră o părere despre partenerul perfect, fără sa realizam ca partenerul acela nu ar mai fi el… ci un cumul de calitati ale mai multor persoane. Călătoria autorului Vasi Rădulescu cu prietena sa diplomat Claudia a avut parte de experiențe dragi sufletelor lor, însă autorul are tendința de a vedea și alege partea negativă a lucrurilor. Nu este un happy end cum ma așteptăm dar este unica. Așa cum personalitatea cuiva este unica. Ana are rolul de model al feminității desăvârșite și dezlegator ai ochilor închiși… femeia devine o enigma pentru Vasi prin prisma cunoașterii vecinii.
Învățam sa nu punem accent pe lucrurile materiale… banii sunt sau nu…contează iubirea, dar mai ales relația noastră cu persoana iubita.
Va urez o călătorie plăcută in lumea frumoasa a doctorului, salvator de vieți, acumulator de sentimente pozitive.
Cu drag,
Nana Necsutu scriitor