Culorile uitării este o carte cu și despre memorie, importanța înțelegerii proceselor din creierul nostru, fundamentele sănătății mintale. Ea plonjează mai ales în maladia uitării patologice, boala Alzheimer, pe care cu toții ar trebui să o cunoaștem.
Ediția nouă a cărții vine cu 304 pagini pline de informații valoroase.
Ce vei învăța din carte?
🌿 cum funcționează creierul
🌿 cum ținem minte lucruri
🌿 cum uităm
🌿 cum să avem grijă de ceilalți
🌿 cât contează să te ferești de depresie (legătura cu inima, da)
🌿 cum să ferești de singurătate
🌿 și multe alte lucruri
Fragment
Când asistenta mi-a povestit despre doamna în alb, mi-am imaginat un personaj anost, chiar dacă Rafaela, cunoscându-mă, mi-a promis că voi avea un șoc impregnat în emoții pozitive. Am pătruns cu oarecare rezervă amestecată cu emoție în salon și, când i-am auzit povestea, m-am întristat, știind că e vorba de un alt caz din multiplele de patinaj între planurile reale și imaginare, când mintea pare că nu mai face nicio diferență. Însă, la naiba, tot ce spunea părea să aibă o ancoră puternică în realitate. Trecutul ei tot se potrivea, chiar vorbea în engleză, franceză, italiană sau spaniolă. Iar când a început să cânte divin, în acel crâmpei de lumină oliv ce intra timidă în aerul negricios, am rămas cu gura căscată. Fusese, pesemne, cântăreață de operă. Nu avea cum să proiecteze și acea componentă, să falsifice vocea. Ea era pur și simplu, desăvârșită cu acutele ei, cu inflexiunile aproape ireale. Rafaela nu a mai contat în acele clipe. Nici cealaltă doamnă care stătea în salon. Eram doar eu cu doamna în alb, ca o transpoziție cu acea seară când am pătruns singur în Sagrada din Barcelona, la miezul nopții, iar o doamnă a cântat la orgă Adagio, parcă doar pentru mine. Am simțit la fel momentul, era revelator și relevant în evoluția mea. M-am tot gândit ulterior la trecutul ei, la toată evoluția – cum nu am găsit nicio informație, tot ce am putut să fac a fost să-mi imaginez câteva bucăți din viața acestei misterioase cântărețe de operă, ajunsă prin toate colțurile și scenele lumii, dar acum retrasă într-o pătură incertă a realității. Este incredibilă posibila evoluție a unor oameni. Căderea asta. Pierderea minților. Amestecarea amintirilor. Și incertitudinea că, orice ai face, nu ai nicio garanție că nu vei ajunge cândva la fel. Sigur că e-n responsabilitatea ta să ai grijă de tine, să te ții departe de factorii clasici de risc, să socializezi, să te hrănești corect, să dormi bine, să eviți viciile, însă mi-ar plăcea să pot spune că există o rețetă perfectă pentru o prevenție deplină. Din păcate nu există. Asta nu înseamnă, desigur, că nu trebuie să avem grijă de noi. Mai departe, pentru principiile și obiceiurile noastre, mai planează un hazard, o loterie. Și asta e o măreață lecție care ne spune cât de important este să ne bucurăm de aici și acum, de ce avem, de posibilitatea construirii de noi povești. Viața nu vine cu nicio garanție.
Despre autor:
Vasi Rădulescu este medic specialist internist. Pregătirea și-a făcut-o în secții de terapie intensivă cardiologică, de unde, chiar dacă pare un mediu total nepotrivit, a cules o mulțime de povești frumoase. Vasi face educație pentru sănătate de aproape 10 ani, cu postări pe social media, articole, cărți. În anul 2018 a fost declarat cel mai bun medic comunicator în online. Are două prezentări TEDx, iubește plimbările, cărțile, toamna. Prin proiectul nou, motivasion.ro, își dorește să inspire și motiveze cât mai mulți oameni să trăiască o viață grozavă.
Paul –
Foarte interesant. Recomand.
Miklós Ilonka Katalin –
O carte, ce ne poate da speranta ca oricine poate face fata problemelor din viata, doar trebuie sa stim ca trebuie sa avem recunostinta fata de tot, chiar si pentru lucrurile mai putin placute, acestea facandu- ne mai puternici. Timpul trece, dar de noi depinde daca putem s- o valorificam in asa fel incat sa ne simtim bine in pielea noastra, fara a ne epuiza.
Daniela –
Captivanta si placuta. Am citit-o in 2 zile. Si ultima pagina mi-a placut maxim! imi plac de obicei vorbele/pildele de genul, cu un impact profund.
amyblaj –
O carte presărată cu sfaturi sănătoase și exemple prețioase, care ne ajută să conștientizăm importanța poveștilor pe care le strângem de-a lungul vieții, dar și a uitării și a culorilor!
Amy Crișan –
O carte din care învățăm importanța poveștilor în viața noastră, a uitării și a culorilor, dar și să trăim cu uimire și înclinare spre lucrurile mărunte!
Sezen –
Utila si placuta
Amy Crișan –
O carte despre uitare, pacienți, culori, creier, importanța poveștilor în viața noastră, presărată cu sfaturi utile și sănătoase!
Amy Crișan –
O carte presărată cu sfaturi utile și sănătoase, care ne învață că viața ar trebui trăită cu uimire, joc și joacă, cu înclinare spre lucruri mărunte, iar la finalul acesteia poveștile pe care le strângem în inimi vor conta cu adevărat!
Amy Crișan –
O carte despre uitare, creier, pacienți, culori, importanța poveștilor în viața noastră, presărată cu sfaturi utile și sănătoase!
amyblaj –
O carte despre uitare, creier, pacienți, culori, importanța poveștilor din viața noastră; plină de îndemnuri sănătoase!
Ramona –
Este o carte pe care am citit-o cu mare placere. O recomand.
Elena Taut –
O carte minunata pe care o recomand cu drag!
Diana Bica –
O carte care te ajuta sa intelegi importanta prezentului si a lucrurilor simple si marunte din viata.
Bolborea Mihaela –
Am citit-o dintr-o răsuflarea!
Lectură plăcută, transmite emoție.
Ionela –
Sensibila.
Gabi Dumitrache –
O carte care m-a impresionat mult. Am rememorat amintiri dureroase din viata cuiva drag, ce a fost afectat de … uitare. Cititi-o cu sufletul!
Luca Simona –
O carte foarte buna, sensibila.
popanicoleta507 –
Am citit-o și mi-a plăcut mult! Vasi Radulescu este un scriitor foarte bun!
Emanuela Anița –
Important, de reținut, pentru intreaga familie…Am citit-o cu ,,sufletul la gură,,…afli atat de multe informatii utile, încât ești în pierdere dacă nu o deții! Merită citită!
Emanuela Anița –
O lectura pe cat de lejera, pe atat de bogata in informatii pe care ar trebui sa le detinem…exclusiv pentru beneficiul nostru. Felicitari!
Ileana –
Super!
sabie.simona11 –
O carte minunata din toate punctele de vedere!
Maria Badea –
Una dintre cele mai sensibile carti pe care le-am citit! Minunata de la prima pagina la ultima.
Juhasz Anca-Raluca –
Sensibilitate
Mustata Claudiu –
O lectura ce te suspenda in timp pentru a analiza lucrurile care iti scapa in societatea “pe repede’nainte”.
Florin –
O lectura atat de placuta,incat pierzi notiunea timpului !
geany_geanyyn –
Colecționez aceste carti cu un interes maxim,le ador, îmi oferă o infinitate de informații,merita citite.
Birsan Corina –
O carte plina de sensibilitate si profunzime. Recomand.
Sora Catalina –
Este o carte care se citeste usor si iti ajunge la suflet, plina de povesti frumoase, uimitoare.O recomand cu mare drag
Melinda –
Mi-a transmis importanța lucrurilor mici și simple.
anton.andreea23 –
Este o carte care te transpune intr-o lume fragila, a necunoscutului si a fanteziei. Te poarta catre universuri tangibile pe care cu siguranta le-ai mai intalnit inainte, dar transpuse prin cuvintele perfecte. Este o armonie de cuvinte si senzatii. Recomand!
teodora.prepeliuc –
Recomand accesta carte tuturor celor care nu au reusit sa treaca peste anumite lucruri si care isi pun amprenta in mod negativ asupra lor
vasiu.miruna –
A fost o carte plina de sensibilitate, de povesti uimitoare, dar si sfasietoare, pe care le voi purta in tolba personala de povesti.
Oana Ignat –
Ai foarte multe flash-uri pe parcursul acestei cărți. O vei citi intr-un ritm alert.
Amalia –
Mi-a placut profunzimea ideilor, mi-a transmis subtil fragilitatea vietii, importanta lucrurilor simple si marunte. A fost ca o lectie de viata. Multumesc!
Ionela Budu –
Faptul că ați scris la persoana întâi mă face aproape să afirm că „în lumea asta plină de iubire, eu sunt tu și tu ești eu”, mă face să cred că jurnalul vieții îmi aparține, inclusiv valiza aceea lungă și lată, plină de amintiri, în care adăugăm mereu lucruri noi.
Dar „hai să ne tragem sufletele!”, propun și eu.🙂
Lăsând deoparte detaliile pe care le-ați tot repetat, aparținând unor amintiri scrise cu aceleași cuvinte de n ori, mi-am notat câteva idei revelatoare: „adevărul crud nu se coace dacă-l lași în soare”, „acel drum construit sub tălpi fără oprire”, „ne bate viața de ne sar toți fulgii”, „ziua bună nu se cunoaște de dimineață, ci seara târziu”, „orice lumină e bună, mai ales cea care oprește timpul”.
Mi-am imaginat „povestea unui adidas, spusă în 7 puncte aparent simple” și m-a impresionat cazul cu domnul D.
Vă felicit pentru dedicația și implicarea alături de acei oameni care chiar aveau nevoie de Cineva și de la care ați învățat într-un mod sensibil faptul că suntem „prea mici pentru a o apuca iar de la început, prea mari pentru a mai exista”!…
„Asta-i viața, măi copile. Tu să mergi cumva cu sufletul în tine”, v-a spus bunica.
Se pare că ați ascultat-o și ați înțeles faptul că „viața nu e pe ani, ci pe zile, iar uneori, chiar pe clipe”.
Mi-a plăcut tot ceea ce am găsit în valiza aceasta, inclusiv cartea „Micul Prinț”, cu care ați rămas de la domnul Reni.
„Crezi că poți ține minte totul, dar de multe ori te uiți până și pe tine” este o altă afirmație atât de profundă și care parcă definește pe toți cei care nu știu sigur ce vor avea la dispoziție pentru a „picta” în continuare: „culori ale ținerii de minte sau ale uitării”.
Dați-mi un semn în legătură cu această recenzie!…
Vă doresc zile frumoase în continuare!